Am închis uşa în spatele meu cu o mişcare rapidă, iar mintea se întreba unde aş putea s-o găsesc pe administratora isterică pentru a preda ultima cheie de la cameră.
Agitaţie, bagaje peste tot, oameni nedumeriţi...puţin vânt, puţin soare...cam acesta era tabloul dimineţii în care m-am mutat din camera 09, cămin A, Grozăveşti.
Şi a trecut un an de Grozăveşti cu multe poveşti unice, cu nopţi albe, cu sesiuni, examene, licenţă, master, cu secrete destăinuite la o îngheţată/prăjitură în miez de noapte, cu multe filme (Friends şi Grey's Anatomy în momentele dificile), cu escapade nocturne, cu toată gama emoţiilor experimentată, cu multe prietenii (re)câştigate, o colegă de cameră care mi-a devenit o bună prietenă, cu ceva iubiri trecătoare şi câte şi mai câte...aaa şi să nu uit de portăreasa care cânta la chitară în sesiune şi chinezul care mi-a găsit telefonul. Îmi e greu să las în urmă acest an, atât de greu, plin de încercări, dar incredibil de frumos.
În ultimele două săptămâni totul a ţinut morţiş să se schimbe. Încerc să ţin pasul, să mă (re)echilibrez. Prin urmare, las o parte din bagaje nedesfăcute deoarece o nouă călătorie se anunţă: Roma - peste mai puţin de 24 de ore voi fi, în sfârşit, la Roma, Italia (un vis al copilăriei mele se va împlini :P).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu