Nu ştiu când s-a făcut dimineaţă, nu ştiu când a răsărit soarele, nu ştiu când m-am uitat ultima dată la ceas, ştiu doar că am terminat. Nu ştiu când a fost ultima dată când am fost atât de conectată, atât de concentrată...Ştiu, nu sunt coerentă, nu cred că vreau să fiu, ştiu doar că vreau să scriu în continuare, nu ştiu despre ce... e sesiune şi aş fi vrut să nu fie, nu mai există o logică a timpului, nu a existat niciodată...Vreau să ştiu, nu ştiu exact ce, vrea să plec, nu ştiu exact unde, mi-e dor să plec...mi-e dor...Nu încerc să mă înteleg, nu vreau să punctez nimic..
Sunt mândră de mine că am rezistat fără cafea, energizante etc. până acum...Mi-am reluat obiceiul sănătos de a alerga...de două dimineţi alerg..mă scoate din priză (ca să citez o bună prietenă). În dimineaţa asta totul părea liniştit, străzile nu erau aglomerate, eram eu cu mine şi muzica care îmi urla în urechi.
Noi proiecte/examene îşi aşteaptă rândul...să nu ne impacientăm! Nivelul stresului pare a fi în limite...încă e bine, sunt în grafic..;)
Raţiunea pare să mă fi părăsit în dimineaţa asta, după multe ore nedormite, multe ore de analiză fotografică, de analiză de campanii, spoturi, afişe... Sunt doar frânturi de gânduri, idei nefinalizate, nu trebuie înţelese, ci doar luate ca atare.
I'm still wondering, I'm still dreaming...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu